a Nazione
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.
Le Deal du moment :
Google Pixel 7 5G – Smartphone 6,3″ OLED ...
Voir le deal
316 €

A Corsica : terra o interru di i Corsi?

2 participants

Aller en bas

A Corsica : terra o interru di i Corsi? Empty A Corsica : terra o interru di i Corsi?

Message  Admin Dim 20 Jan - 20:58

Hè un prublema di fondu l’assestu di u territoriu. Moltu più per un isula muntagnola cum’è a nostra. Tempi fà, a creazione di a Terra di u Cummunu hà permessu l’articulazione di l’attività agricule è pasturale. S’hè intrecciatu u liame à a terra è à a so pruprietà incù u liame suciale trà i paisani, a so dignità è u so travagliu.

A fine di stu sistema di scumpartera di a terra, incù a calata di l’attività agro-pasturale, u sviluppu di u turisimu è di i trasporti, hà inghjennatu una situazione di cunflittu, dipoi a messa in valore di a piaghja d’Aleria, à prò di i pedi neri, è ch’elle sò spuntate e prime scimizie immubiliare. Omu sà cum’elle sò state accolte da i Corsi...

Eppuru, a quistione di a terra ùn hè ancu sciolta. Hà pigliatu un antru versu dipoi dece anni incù a multiplicazione di a custruzzione di case secundarie è a crescita di i valori immubiliari.


Segregazione vulsuta è patuta

Quale ùn la sà ch’elli sò cullati i prezzi di u bastimentu ? In quattru è trè sette, a Corsica hà rimpattutu u so « ritardu » nant’à i prezzi di e cità francese.

Per tene un alloghju, a ghjente s’indebiteghja per vinti cinque o trenta anni. D’altri, ùn ponu più cumprà è si ne stanu in HLM, in cità o in paese, à fiancu à case è casoni chì spuntanu sempre di più. Quessi, sò sempre chjosi è ùn sò nostri, sò per quelli chì tenenu caru à a Corsica è à a so chetudine.

A multiplicazione senza limitu di case secundarie hè dunque un prublema suciale perchè crea lochi di « ghetto », azzeca dinù a ghjelusia è u rancore. Invece di prumove l’integrazione di pupulazione nove, accresce a segregazione vulsuta di i più favurizati è quella patuta, imposta à a so mani d’opera, per u più magrebina o purtughesa, chì tene impiegatelli lasciati da i corsi. Per falla à l’accorta, omancu trè mondi chjosi campanu unu à fiancu à l’altru, spessu unu in pettu à l’altru1.


A vendita di a terra : suluzione o palliativu

A custruzzione di ste case secundarie hè una cunsequenza di u prublema ecunomicu è stituziunale. Compranu i furesteri perchè i Corsi anu bisognu di i so soldi, à quandu per campacciulà, à quandu, ci vole à dilla dinù, per manghjà si u casale di l’antichi, in quattru è trè sette fendu a spacca. Di e volte, si vende à furesteri invece di vende à un corsu per ghjelusia.

À certi, li si pare chì a vendita hè una suluzione à longu andà ma hè solu un palliativu perchè i so figlioli ùn averanu mai abbastanza soldi per cumprà si una casa in un paese duve ellu colla sempre di più u valore di a terra. Quandu a fame tocca, ancu u pane pare torta…


U valore di a terra ùn face ricchezza

Sta suluzione pratica à u prublema ecunomicu chì cunsiste à vende una parte di u casale inghjenna l’affaccata d’industriali furesteri. Si buscanu quì un pezzu di paradisu. Subitu dopu, sò elli chì tenenu l’artisgiani di u paese postu chì sò i soli à pudè si stallà è dà li u travagliu. Ogni ghjornu, si manghjanu un pezzu di « parmigiano » talianu perchè u casgiu corsu, à quandu ùn lu ponu più cumprà, à quandu ùn ci hè più. Oramai, l’industria di a Corsica, più chè a bellezza di i so lochi, hè u silenziu di i so paisoli è di i so paisani. Certi scalaticci si lagnanu ancu di u tazzu ch’elle facenu e campane2 ! Aiò, ùn hè a paghjella ma u silenziu chì l’incanta !


A dualità di l’ecunumia è di l’istituzione

U sbagliu di i puliticanti tradiziunali hè di vede ecunumia è stituzione cum’è s’elle fussinu un dualisimu, duie cose spiccate. Invece, sò intrecciate assai è si tratta di dualità. Quellu di i naziunalisti hè d’avè incalcatu troppu nant’à u versu simbolicu di l’istituzione fin’à fà perde di vista à u populu e so funzione ecunomiche è pratiche ind’a vita ghjurnalaghja.

Spustatu chè n’avemu u nostru sguardu nant’à e strutture suciale, vidimu avà un ecunumia abbambulita da u Statu pruvidenza francese ma dinù di a so scaduta3, da u clientelisimu lucale, da u pocu d’ambizione è di u laziu di e ghjente, da e banche rancicone, da u mitu o da u racontu chì mintuveghja a riescita suciale di u ladrone in pettu à i strazii di i travagliadori…

Sò elli chì ci vole à difende. L’agricultori ùn ponu più tene o cumprà terre da stallà si per via di a speculazione. In quantu à l’artisgiani, travaglianu è si ne stanu ind’è i paesi per via di ste pupulazione nove è furtunate. Hè u fattu d’un determinisimu, d’una custretta suciale più chè una scelta libera s’è tanti giovani si voltanu versu l’amministrazione. À l’agrottu di a ricchezza ch’elli sò, impiegati è funziunarii ùn anu abbastanza mezi per indià si di più ind’a vita ecunomica è purtà prugetti innuvanti. Ùn hè colpa à u so ADN s’elli sò pocu asgiati incù l’intraprese i corsi. Fora, anu riesciutu è bè…


Cuscenza, discorsu è pratica : hè l’ora di a scelta pulitica

Femu la finita incù l’incantazione anzianotte nant’à a cuscentisazione di e ghjente. A risposta à u capatoghju di e case secundarie è di u fundiariu di modu generale hà da vene da tutti, ind’i fatti. Dì chì ùn ci vole micca vende, quessa pò ùn basta. Si sà chì u patriuttisimu discursivu vene prestu scarpighjatu da a pratica liberale è da a luce di duie baiocche. Micca fola ma stalvatoghju, certe ghjente imbarettate naziunaliste vendenu ancu elle à furesteri… Hè l’ora di a scelta chjara d’un prugettu puliticu. Simu ghjunti à « li punti stremi ». Ùn ci hè pesciu senza lische. E risposte à u particulare di a terra, sò da visticà da e parte di a nostra reazzione à a mundialisazione, à l’individualisimu è à l’eculugia4.

S’ella si vende torna a terra, i Corsi, da populu, anu da sparisce. Hè a Corsica sana chì serà « orfanella di stu mare5 »… Mentre s’omu mette in ballu unepoche di misure pulitiche cunnisciute è appiecate in altrò, si puderà sperà torna ind’a so salvezza nun solu per ella ma dinù per a pace suciale.

Ohimè ! Quellu prugettu, serà u PADDUC ? Plan d’Aménagement pour le Développement Diffus de la Côte o per a Dissolution Durable des Corses, ùn anu ancu sceltu ?

Sebastianu QUENOT

1. Cf l’affare di Palasca d’agostu 2007.
2. Idem
3. À sente à Fillon, a Francia sarebbe à paghjolu…
4. GIDDENS A, BLAIR T, 2002, La troisième voie, Le renouveau de la social-démocratie, Seuil, Paris.
5. Luciani Saveriu., Cavallu, in u dischettu Isula di Petru Guelfucci o Rinvivì di Canta u Populu

Admin
Admin

Nombre de messages : 17
Date d'inscription : 07/01/2008

https://foru-anazione.1fr1.net

Revenir en haut Aller en bas

A Corsica : terra o interru di i Corsi? Empty Re: A Corsica : terra o interru di i Corsi?

Message  drobnjacku Mar 22 Jan - 0:23

sò d'accunsentu.

drobnjacku

Nombre de messages : 13
Date d'inscription : 22/01/2008

Revenir en haut Aller en bas

Revenir en haut

- Sujets similaires

 
Permission de ce forum:
Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
Ne ratez plus aucun deal !
Abonnez-vous pour recevoir par notification une sélection des meilleurs deals chaque jour.
IgnorerAutoriser