a Nazione
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.
Le Deal du moment :
Aliexpress : codes promo valables sur tout le site
Voir le deal

Salvatore Viale (1787-1861) Avucatu, puliticu è pueta

Aller en bas

Salvatore Viale (1787-1861) Avucatu, puliticu è pueta Empty Salvatore Viale (1787-1861) Avucatu, puliticu è pueta

Message  Admin Dim 20 Jan - 20:49

Natu in 1787, ind’una famiglia di a burghesia bastiaccia, Salvatore Viale era u nipote di Tomaso Prelà, medicu di Pia VII.1 Cusì, fece i so studii in Roma, da 1803 sin’à 1808.

Vultatu in Corsica, s’hè incaricatu di l’educazione di i so fratellucci : unu diventerà medicu di Pia IX è l’altru arcivescu di Bologna. Per contu soiu, era diventatu avucatu in Pisa. Dopu serà magistratu, è ancu insignente di lingua taliana à u cullegiu di Bastia. In più di u corsu, di u talianu è di u francese, cunnuscia l’inglese è u grecu classicu. Nantu à u pianu puliticu, ci vole à ritene chì Salvatore Viale fù u secretariu di u Cumitatu Superiore custituitu in Bastia l’11 d’aprile 1814, chì era un guvernu insurrezziunale creatu contru à u regime imperiale è a presenza francese in l’isula.2 Cum’ellu a scrive Farrandu Ettori : « Puliticamente, Viale ùn hè un omu di a Rivuluzione, nè un omu di a Francia. Prufessa un’ ostilità risuluta contru à Napulione è a Rivoluzione francese… »3 In fatti, era firmatu paulistu.

Passiunatu di literatura è animatore di u mondu culturale di l’epica, Salvatore Viale fù autore di lingua taliana. Ligatu incù Niccolò Tommaseo, hà ancu travagliatu incù ellu nantu à certi libri. Amicu incù Lamartine, in rilazione incù i più grandi dirigenti è intellettuali toscani4, hè statu una persunalità di livellu auropeu. Ma riteneremu soprattuttu, per contu nostru, u so « Sirinatu di Scapinu », in lingua corsa, introduttu in a so opera eroi comica « Dionomachia ». Issa puesia hè cunsiderata cum’è u primu testu publicatu in corsu. Dopu à a prima, in Londra in 1817, a « Dionomachia » hà avutu torna cinque edizioni in qualchì decina d’anni. L’estru di a so opera hè attempu scherzosu è seriu. In prosa o in versi, u penseru di a forma hè sempre presente.

Savatore Viale hè mortu in Bastia u 23 di nuvembre 1861.

In 1865, a so cità hà fattu fà, in lu campusantu, un monumentu à a so memoria.

Ghjuvan Guidu TALAMONI

1. Tomaso Prelà hà lasciatu a so biblioteca à a cumuna di Bastia. Oghje, u « fondu Prelà » custituisce una bella parte di a biblioteca patrimuniale municipale.

2. U presidente di u Cumitatu era un altru avucatu : Fredianu Vidau. Cum’è in 1793, i ribelli s’indirezzeranu à l’inglesi è quessi acciteranu di fà rinvivisce u regnu anglocorsu, mandendu in Corsica u generale Montrésor. Ma incù u ritornu di Luigi XVIII, fù decisu da l’inglesi di rende l’isula à a Francia è Montrésor si n’andò. À a fine di maghju 1814, tuttu era finitu.

3. Entre la France et l’Italie, in Le Mémorial des Corses, opera culletiva, Aiacciu, 1990, t. 3, p. 148.

4. Cf. Marco Cini, Giovan Pietro Vieusseux, Salvatore Viale, Le dialogue des élites, Albiana, Aiacciu, 1999. Cum’ellu a face rimarcà Ghjacumu Thiers in lu so introitu, à quella epica « …u spiritu corsu piglia piazza in un parcorsu di scambii à u pianu auropeu. » (p. 2). Da leghje dinù nantu à issu tema : Les itinéraires de Salvatore Viale (Centru Culturale Universitariu, Serviziu di Documentazione, Università di Corsica, Corti, 1998).

Admin
Admin

Nombre de messages : 17
Date d'inscription : 07/01/2008

https://foru-anazione.1fr1.net

Revenir en haut Aller en bas

Revenir en haut


 
Permission de ce forum:
Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
Ne ratez plus aucun deal !
Abonnez-vous pour recevoir par notification une sélection des meilleurs deals chaque jour.
IgnorerAutoriser