a Nazione
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.
Le Deal du moment :
Nike : Jusqu’à 50% sur les articles de ...
Voir le deal
anipassion.com

Nant’à l’orìgine di qualchì nome di locu

Aller en bas

Nant’à l’orìgine di qualchì nome di locu Empty Nant’à l’orìgine di qualchì nome di locu

Message  Sbanditu Mar 29 Avr - 10:40

Nant’à l’orìgine di qualchì nome di locu

I dibattiti nant’à l’orìgine di i nomi di lochi sò spessu passiunati è interessanu à tutti. Quale ùn s’hè mai postu a dumanda di l’etimulugia di u nome di u so paese ? Ma s’ellu piace à certi di truvassi un’orìgine mitica o luntana, a realità hè in generale più semplice...

L’hà detta Charles Rostaing, linguistu francese spezialistu di a tupunimia, i nomi di lochi sò innù a so maiò parte sò assai ordinarii, cumuni è lascianu poca piazza à a fantasia. I nomi di paesi, fiumi, muntagne o lochi detti sò spessu descrittivi. Sò un ritrattu di u locu, di quandu l’omi anu decisu di dalli un nome. Spessu dunque sti nomi contanu u locu : pò esse impuntificatu o à l’appiattu, bughju o assuliatu, ùmidu o arsu, o ancu ventosu, cultivatu, furestosu o petricosu.

Sti nomi, ghjunti sin’à noi da a tradizione orale, anu francatu i seculi, certe volte mudificati da quelli chì i ci l’anu trasmessi. Ci vole à dì chì dapoi a prestoria a nostra lingua s’hè tante volte mischjata è hè cambiata. Dunque i nomi i più antichi ùn eranu più capiti. Hè per quessa chì certe volte u nome hà persu u so articulu : si dice A Castagniccia, U Quercetu, E Casevechje, I Prunelli, ma Palasca, Castirla, Cucuruzzu o Biguglia. Si face currisponde a caduta di l’articulu cun a perdita di u sensu di u nome.

Avemu dettu chì spessu u nome dice una caratteristica di u locu. Per esempiu si tratta di a vegetazione : alzi in l’Alzi, cànapu in Canavaghja, càrpini in Carpinetu, ghjunchi in Ghjuncaghju è Ghjunchetu, noci in Nuceta, ogliastri in Ogliastru, piopi in Piupeta, querci in Quercitellu è Quercetu, olmi in Olmeta di Tuda, Olmi Cappella, Ulmiccia è Ulmetu, filetta in Felicetu, Filitosa è Felce, alloru in Loretu di Casinca è di Tallà, frassu in Frassetu, salce in U Salgetu è U Salge. Eppo truvemu tanti nomi di lochi chì dicenu a leccia, u castagnu, u sorbu, u listincu, u talavucciu, u caracutu, a fica (Ficaghjola, Ficabruna) o a mòrtula (A Morta, A Murteta).

Si trovanu assai nomi chì dicenu u rilievu. Per esempiu lochi piani in Pianellu, Pianottoli, Pianu, Piana, Pianiccia. O lochi impuntificati : Monte, Monticellu, Montegrossu, tutti in paesi cumposti cun e parolle serra (Sarra di Scupamena, Serra di Fiumorbu…), penta (Penta di Casina, Penta Acquatella…), punta, pinzu, poghju (Poghju Mezana, Santa Maria Poghju, U Pughjale, U Poghju di Nazza…) o ancu costa. Numerosi sò i nomi cumposti cù a parolla agnone, chì hè un scornu piattatu, à l’agrottu, inchjuzzatu. Numerose dinù sò e valle : E Valle d’Alisgiani, E Valle Di Rustinu, E Valle d’Orezza, Vallecalle…

A l’orìgine di i nomi di locu ci pò esse dinù a traccia di l’omu, cum’è l’abitazioni. Cum’è per esempiu innù i nomi A Casetta, A Casa Pieraggi, A Casanova, Casamozza o E Casevechje è U Borgu. Da u latinu villa, casa campagnola, venenu i nomi di E Ville di Petrabugnu è di E Ville di Pàrasu. Ma innù a storia tòrbida di a Corsica ci hè sempre statu bisognu di furtificassi pè difendesi da i periculi. I nomi di A Casalta, A Casabianca, A Casatorra, A Torra ne portanu a traccia. Bastia di siguru a dice u so nome hè una furtificazione. Infine i nomi cum’è castellu è castellare ponu esse sia castelli di u Medievu, sia furtificazioni di l’epica prestorica : U Castellà di Casinca è U Castellà di Mercuriu, Castellu di Rustinu, Castiglione. À l’oppostu di e case furtificate di i sgiò ci sò e custruzzioni di i pastori.



Sò i numerosi nomi cumposti nant’à e parolle pastricciale, mandria, stazzu, pagliaghju, chjostru o capanna. Da quì venenu per esempiu i nomi di Pastricciola è Mandriale.

U travagliu di l’omu, primurosu di truvà lochi à accuncià per pudè travaglià a terra si ritrova in Campi, Campitellu, Campile, Pratu, l’aghja si ritrova in Aghjone. I numerosi nomi cumposti nant’à e parolle chjosu è càtaru (U Cateraghju, I Cateri) traducenu l’impurtanza di chjode i lochi cultivati pè impedisce l’animali d’entreci. A presa volta spessu, hè un locu pigliatu (presu) nant’à u terrenu cumunale pè esse suminatu. Voltanu spessu dinù i nomi cun ripa o ortu.

I nomi cumposti nant’à rocca è petra ponu avè u sensu di grossu scogliu, locu petricosu, ma dinù di castellu, postu ch’ellu era u sensu di ste parolle à u Medievu : Rocca Suprana è Suttana, A Petra di Verde, Petraserena, Petralba, Petracurbara, Petrabugnu, Petra Pinzuta.

D’altri nomi facenu riferenza à a natura di u locu. Lochi acquosi in A Padulella, E Padule (è micca « Les Padules »). Lochi rinosi in Arena, Rinosu, Rinaghju, Ernaghju è tanti nomi dicenu a sulana o l’umbria.

Truvemu dinù nomi chì ammentanu l’animali, cum’è A Vulpaiola. Voltanu spessu i lochi chì dicenu l’acula, l’altore (l’Alturaghja), u falcu (Falcunaghja), u cavallu, a capra (Caprunale, Capraia), a vacca (Vaccaghja) a muvra (A Punta Muvrareccia), l’orsu è ancu u cervu (Pedicervu). Avemu pussutu in stu girettu ràpidu di qualchì nome di paese dà un’edea di a grande varietà è a ricchezza di a tupunimia di a Corsica. Ma s’ellà hè innù a so magiorità capiscitoghja, ci vole à ricunnosce ch’ella ùn ci hà ancu datu tutti i so secreti è ch’ella tene a so parte di misteru. Innò, ùn si pò sempre spiegà tuttu è hè megliu à dilla piuttostu ch’è di dà spiegazioni fantesiste è micca serie. Circheremu di cuntinuvà a nostra splurazione di i nomi di lochi innù u prussimu numeru di A Nazione.

Petru Paulu de CASABIANCA

toponymie corse nom lieu village paese corsu corsica nome sensu studii etudes

Sbanditu

Nombre de messages : 19
Date d'inscription : 20/01/2008

Revenir en haut Aller en bas

Revenir en haut

- Sujets similaires

 
Permission de ce forum:
Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
Ne ratez plus aucun deal !
Abonnez-vous pour recevoir par notification une sélection des meilleurs deals chaque jour.
IgnorerAutoriser