a Nazione
Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.
Le deal à ne pas rater :
Manga Chainsaw Man : où acheter le Tome 17 édition Collector de ...
19.99 €
Voir le deal

U caminu di croce di i Ghjuvannali

3 participants

Aller en bas

U caminu di croce di i Ghjuvannali Empty U caminu di croce di i Ghjuvannali

Message  Admin Dim 20 Jan - 20:54

Mentre chì Francia è Inguilterra s’accanianu in a Guerra di Cent’anni, epica d’intuppi numerosi interotti da tregue più o menu longhe, a Pesta Nera sterpa u populu francatusi da i cumbatti.

In ‘ssu XIVmu seculu, u cele di a Corsica hè foscu, viulente è cunfusu ! A marina ghjenuvese arreca in Corsica a pesta, sinonime di morte. L’isula hè messa da cantu, è si ritrova sola, famita, oppressata da Ghjenuva disinteressata à trattà i penseri isulani è e viste aragunesi nant’à l’isula, da e guerre interne è permanenti trà i signori chì anu una pulitica d’allianza è di sbilanciu trà Ghjenuva è Aragone, da l’impositi chì domanu i paisani, è da i for’di lege tal’è Guglielmu Schimagadella dettu « U saccheghjadore di i ghjargali ». Hè dinò u regnu di l’oscurantisimu, di a superstizione, di u terrore di i signori, ma ancu di più quella di a ghjesgia cù e so scummunicazioni, a so inquisizione è e so guerre sante !

A ghjesgia tene una piazza capitale, marcandu u tempu chì passa : Natale, Pasqua, ecc… Dà un sensu à a vita di l’omi : nascite, matrimonii, interri ; pigliandune pratesa, ma dinò di u bestiame è di i pustimi, grazia à i santi. Putenza spirituale, i pretini facenu a fede è a murale : sò elli i detentori di e chjavi di u paradisu ! Ponu ghjastimà, scummunicà qual’voglia sia chì si metteria in caterochju di a so strada, è dinò scunvince d’eresia.

À u XIIImu seculu, cuntestazioni s’eranu pisate contru à e ricchezze qualchì volta dubbitose di i prelati, contru à e so cundotte scuntrafatte, è contru à l’assoluzione di tuttu peccatu per solli ! Certi ribelli fermanu in u circondu di a ghjesgia cum’è i Franciscani, d’altri funu elli chjamati fanatichi settarii.

Nentru à « A Parte di u Poveru », Daniel Le Blevec scrive : « i XIIImu è XIVmu seculi vivenu una vera pedagugia di a carità propia à a predica circataghja… À un’epica di forti soffii cummunitarii ind’è i laichi è a l’imitazione d’aiutu fraternu.

» Si ritrovanu, à u XIVmu seculu, appena ogni locu in Auropa : « Beguins », « Béguines », « Vaudois », « Cathares » ecc. è in Corsica i Ghjuvannali. Eccu a so strage, micca vista da un sturianu, ma cù l’ochji di u core !

Venianu da u Terzu Ordine Franciscanu, i Ghjuvannali, è campavanu d’accunsentu cù a regula laica di Francescu d’Assise, regula chì ricummandava puvertà, donu di sè, simplicità o non viulenza, mettianu in causa l’auturità chjesana. Seranu venuti da u Linguadoc, da a Provenza, o da a Tuscana, ricullandu da a Sardegna, ùn si sà, nè mancu l’origine di u so nome ?

In’ssi tempi di rimusciu, i Ghjuvannali avianu stituitu un sistema cummunitariu di spartera trà e famiglie cultivandu e so terre, praticandu u dighjunu, l’astinenza, in leia cù a natura, ritirate in muntagna, meditazione in quantu à e credenze, fendu cum’è « u Puverellu » d’Assise in a puvertà è a mudestia. S’accuglìanu in San Quilicu a ghjesgia primitiva di i poveri, distrutta cum’elli funu i Ghjuvannali da u vescu d’Aleria ; ghjustu vicinu, San Ghjuvanni era a ghjesgia di i ricchi ; si dice ancu chì u stranu campanile di Carbini à ‘ss’epica, altu di sette piani (sciffra simbolica è putente), seria statu lampatu da a saetta, in risposta à l’eresia di i Ghjuvannali ! I so usi cuntrariavanu a feudalità di a terra di i signori à tempu à a ghjesgia di a quale rimittìanu in quistione e credenze, u lussu di i veschi è di i prelati di l’alta sucietà, in a so ricerca di sputichezza.

Credianu in l’Apocalisse videndu in a Pesta Nera è e malatie, i segni d’una prussima fine, una purificazione. I Franciscani in l’isula sò sempre stati un sustegnu per i poveri, è sempre vicinu ; interravanu l’appistati, i Ghjuvannali, è quessa senza barattu ! U so cumbattu apria a strada è cunquistò a Corsica. Crescìa a minaccia… L’inquisizione hè l’arma di u pudere chì forza e so duttrine, in primu locu a prisentazione di i strazii, è subbitu dopu, l’azzione !

In u 1354, i Ghjuvannali funu tocchi da a scummunicazione di Raimondu, vescu d’Aleria, « micca alloghju, micca cummerciu cun’elli, i so bè cunfiscati, quelli chì l’aiuteranu seranu tocchi da ghjasteme, è quelli chì si penteranu, averanu una rimessa di penitenza di dui anni cum’è i cruciati ! »

Dopu à una demanda di i Ghjuvannali, l’arcivescu di Pisa annulò a scummunicazione ; Raimondu ùn ne tenì contu chjamandu u Papa Innucente VI cum’è stimadore chì cunfirmò a scummunicazione. Principiò a persecuzione, qualificati ch’ell’eranu officialmente d’eretichi. Eretichi po’esse ma micca pentuti, caccighjati è visticati cum’é bestie, malati da e piosse, da u fretu, da a paura, interrandu i so morti duv’elli cascavanu ; a longa marchja da Carbini à u cunventu franciscanu d’Alisgiani, fù u so camin’ di croce ; ùn fù chè una corta arretta, ùn era chè per ripiglià a strada di a morte !

Seranu morti in Castagniccia, cum’ella a dice a legenda, stirpati da i sullati in u cunventu d’Alisgiani è interdetti d’esse sepolti, in esempiu per i paisani ? I sei ultimi Ghjuvannali, funu brusgiati in Ghisoni in u 1357. Dicenu chì u prete videndu a ghjuventù di i cundannati, intunò u Kirie, Christe Eleison, è quand’elli sparinu in e fiare, s’alzò una culomba in cele, è, ripigliandu u Kirie, Christe Eleison, a natura salutò a so sputichezza è u so martiriu.

Dapoi issu ghjornu, sopr’à Ghisoni, i monti Kirie è Christe Eleison dicenu à i vivi ch’ell’era per ch’ella torni a pace in a pieve di Carbini, tutta ‘ssa viulenza !

Ci vulia a purificà, ma purificà chè ?

In u 1358, Sambucucciu, capi machja d’una rivolta paisana ripigliò à contu soiu l’idee di i Ghjuvannali à u pianu suciale è ecunomicu ; luttò contru à l’abusi di i signori alleati à u rè d’Aragone, liberandu l’Aldilà di i Monti duve e terre feudali diventonu « Terre di Cumune », ma d’issa manera aiutandu à a stallazione di Ghjenuva in l’isula !

In cattedrale,
Stridi silenziosi,
Sopr’à u paese,
Cennere d’eresia
In u nivone,
Pini culunnati
Officiandu in incensu,
Natu in esiliu
Feritu da petre
Avvintu da curazze matticciose,
Tù, à curona di ghjicci,
Christe Eleison.
Maria Ghjuvanni Vinciguerra


Lisabetta Studd
Traduzzione Antone FILIPPI

Ringrazii à :
Dominique Tiberi, France3 Corse
« L’Ile des Seigneurs »
Lady Dorothy Carrington « l’Ile de granit »
Le Mémorial des Corses
Marc-André Turchini, Bibliotecca di Bastia
I siti internet visitati.

Admin
Admin

Nombre de messages : 17
Date d'inscription : 07/01/2008

https://foru-anazione.1fr1.net

Revenir en haut Aller en bas

U caminu di croce di i Ghjuvannali Empty Re: U caminu di croce di i Ghjuvannali

Message  estrimei Lun 25 Fév - 22:55

"u caminu di croce" mi pare un francisimmu.Avemmu una spressione nustrale-ma 'un mi vene miccain mente- ,forse qualchissia chia si ramenta a ci puderà numminà

estrimei

Nombre de messages : 18
Date d'inscription : 23/02/2008

Revenir en haut Aller en bas

U caminu di croce di i Ghjuvannali Empty Re: U caminu di croce di i Ghjuvannali

Message  estrimei Lun 25 Fév - 22:56

estrimei a écrit:"u caminu di croce" mi pare un francisimmu.Avemmu una spressione nustrale-ma 'un mi vene micca in mente- ,forse qualchissia chia si ramenta a ci puderà numminà

estrimei

Nombre de messages : 18
Date d'inscription : 23/02/2008

Revenir en haut Aller en bas

U caminu di croce di i Ghjuvannali Empty Re: U caminu di croce di i Ghjuvannali

Message  estrimei Lun 25 Fév - 22:56

[quote="estrimei"][quote="estrimei"]"u caminu di croce" mi pare un francisimmu.Avemmu una spressione nustrale-ma 'un mi vene micca in mente- ,forse qualchissia chi a si ramenta a ci puderà numminà

estrimei

Nombre de messages : 18
Date d'inscription : 23/02/2008

Revenir en haut Aller en bas

U caminu di croce di i Ghjuvannali Empty "camminu di croce"

Message  petru2b2 Mer 27 Fév - 13:43

forse ch'ella venerebbe megliu a spressione "via cruci" ?

petru2b2

Nombre de messages : 1
Date d'inscription : 27/02/2008

Revenir en haut Aller en bas

U caminu di croce di i Ghjuvannali Empty Re: U caminu di croce di i Ghjuvannali

Message  estrimei Mer 27 Fév - 15:49

bravu ! via cruci , he a parulla ghjusta .

estrimei

Nombre de messages : 18
Date d'inscription : 23/02/2008

Revenir en haut Aller en bas

U caminu di croce di i Ghjuvannali Empty Re: U caminu di croce di i Ghjuvannali

Message  Contenu sponsorisé


Contenu sponsorisé


Revenir en haut Aller en bas

Revenir en haut


 
Permission de ce forum:
Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
Ne ratez plus aucun deal !
Abonnez-vous pour recevoir par notification une sélection des meilleurs deals chaque jour.
IgnorerAutoriser